fbpx

Salina Slănic

Începând cu anul 1943 s-a deschis Mina Unirea cu un număr de 15 camere, toate cu profil trapezoidal. Exploatarea s-a efectuat până în 1972 iar după această dată a fost destinată circuitului turistic și tratamentului medical sub supraveghere.

Adâncimea maximă a minei este de 217m, iar camerele sale în formă trapezoidală măsoară 55m înălțime, suprafața totală a minei fiind de aproximativ 80.000 mp.

Înalțimea unei săli este de 70 m, iar circuitul se desfășoară în jurul enormului pilon ce susține mina. Se pot admira basoreliefurile înfățișându-l pe Mihai Viteazul sau statuile lui Eminescu, Decebal, Traian (Sala Genezei) sau te poți reculege ca într-o imensă catedrală.

Temperatura constantă de 12 grade C este tot timpul anului, iar umiditatea este de 50%. Compoziția aerului bogat în ioni de sodiu, presiunea atmosferică cu 18-20 mm coloană de mercur mai mare decât cea de la suprafața solului, lipsa factorilor alergeni creează un microclimat special constituind un mijloc natural de tratare a afecțiunilor respiratorii. Eficiența acestui microclimat a fost descoperită cu peste 100 de ani în urmă!

Izvoare cu apă calcică și clorosodică

În zona Slănic Prahova găsiți diferite izvoare cu ape sulfatate sau calcice, cum ar fi Fântâna lui Dușman, Fantana Rece sau Fântâna Gogon.

Muzeul Sării

Muzeul Sării din Slănic Prahova este organizat în Casa Cămărășiei, clădire monument istoric construită la începutul secolului al XVIIl-lea, reședința funcționarului domnesc care se ocupa cu strângerea taxelor pe sare, monopol domnesc.

Casa a fost recent restaurată, muzeul fiind deschis în mai 2003. Sunt expuse documente și reconstituiri privind istoria prelucrării sării la Slănic, unelte și utilaje, cristale de sare, planșe geologice; floră și faună din zonă. Într-una din încăperile de la etaj a fost reconstituit biroul cămărașului.

Muntele Verde

Muntele Verde, cunoscut și sub numele de Piatra Verde, este format din tuf zeolitifer cu un mare conținut de clinoptilolit, o rocă formată prin acumularea și consolidarea cenușii provenite din erupțiile vulcanice. După ploaie, culoarea acesteia capătă o nuantă mult mai intensă.

Mănăstirea Crasna (Schitul Crasna)

Mănăstirea este situată la aproximativ 15 km N de Slănic pe șoseaua Ploiești-Brașov prin Vălenii de Munte-Cheia, pe raza comunei Izvoarele, fiind construită în pădure, lângă pârâul Crasna, la poalele munților Ursoaia.

Începuturile vieții monahale în ținuturile Prahova-Teleajen sunt mai puțin cunoscute, mai ales pentru secolele XIV-XV.<br>Cu toate acestea, sihaștri izolați s-au nevoit în zona subcarpatică pe Valea Prahovei și a Teleajenului încă din secolul XIV, însă abia la începutul secolului XV s-au constituit în mici comunități monahale. Această retrasă așezare pustnicesca a luat ființă la începutul secolului XVIII, întemeiată probabil de câțiva sihaștri de la Văleni.

Prima atestare documentară, un act de donație în care se arată că aici era un schit de călugări având o biserică de lemn, datează din anul 1745. Biserica de lemn cu hramul “Sfinții Împărați Constantin și Elena”, așezată într-o poiană singuratică, era înconjurată de câteva chilii pustnicești.

Muntele de Sare

Muntele de sare de la Slănic Prahova se găsește în intravilanul orașului Slănic, cu intrarea pe strada Baia Baciului. Declarată rezervație naturală geologică și geomorfologica prin 1954, suprafața zonei protejate este de 2 hectare.

Complexul Baia Baciului este format din Muntele de sare, cu Grota Miresei și Baia Miresei, apoi Lacul Mare (numit și Baia Baciului, cu suprafața de 5100 mp și adâncime maximă de 7 m), Baia Porcilor (S=1460 mp și adâncime sub 1 m, conținând nămol terapeutic).

Numele de Grota Miresei a apărut după anul 1920, când, la patru zile după nuntă, o localnică s-a sinucis, aruncându-se din vârful muntelui de sare.
Muntele de sare fost declarat monument naturii. Acest munte miniatural modelat de ploilor sare se extinde pe o de 2 hectare.

Formarea Muntelui de sare și Grotei Miresei, din interiorul acestuia, are la origine acțiunea omului. Acestea s-au format datorită exploatării din interiorul Muntelui de sare.

Lacurile din Slănic

Datorită Muntelui de Sare, în stațiunea Slănic Prahova există patru lacuri cu concentrație mare de sare. Este vorba despre Lacul Verde, Baia Roșie, Baia Baciului și Baia Porcilor, renumite pentru efectele terapeutice ale nămolului sapropelic și a apei sărate.

Biserica Naşterea Maicii Domnului

Biserica Naşterea Maicii Domnului din Slănic își are ȋnceputul în vremuri de mult apuse. Pe locul bisericii actuale a existat un schit de călugari cu numele de „Schitul de pe Vârful (Creasta) Pietrii”. Schitul funcționează până spre sfârșitul secolului XVII-lea, când se desființează, având date că aici există parohie și preot. Spătarul Mihai a cumpărat moșia moșnenilor din Precista, iar zapisul de vânzare a jumătate din moșia Slănicului este semnat de Dragul Călugărul, ca proprietar al moșiei și ca martor de preotul parohiei „Popa Vlad”.

Abia în 1830 avem însemnare că preot în „mahalaua Precista” a fost Gheorghe Busilnicu.

Au slujit în continuare părinții Dimitrie Diofechilaxul, Costache Dumitrescu, Nicolae Dumitrescu. Biserica a fost dărâmată complet la cutremurul din anul 1940, slujindu-se provizoriu într-o capelă de lemn. Se încep lucrările la o nouă biserică, prin străduința părintelui Gheorghe Iordănescu, care se va sfinți în anul 1962. Însă în 1977 are loc un nou cutremur, care produce stricăciuni mari bisericii. Și de data aceasta biserica este reparată sub îndrumarea părintelui Totolici Zamfir.

În anul 1985 slujitor al bisericii este părintele Dragomir Gabriel. Din păcate biserica se deteriorează din nou și părintele Florinel Bercaru începe consolidarea ei.

Lucrarea este continuată din anul 2001 de preotul Bolovan Romeo. Biserica este întărită prin subzidiri în interior și exterior, se schimbă acoperișul bisericii. Biserica este împodobită cu catapeteasmă nouă sculptată, iar pentru încălzirea ei se cumpără centrală. În curtea bisericii se fac alei, iar cimitirul este împrejmuit cu gard de lemn. De asemenea este consolidată clopotnița procurâdu-se și un nou clopot. În șoseaua principală s-a ridicat o troiță cu pictură interioară. Are loc și contrucția casei parohiale, terminată în anul 2006. Este în curs de lucru o casă socială (praznicală), care este dotată cu sală de mese și bucătărie, se vor finaliza biblioteca, muzeul și cabinetul medical. În anul 2012 biserica este pictată integral, catapeteasma cu icoane noi și îmbrăcată în foiță de aur. Pe exterior biserica este izolată, iar în interior are aer condiționat și încălzire în pardoseală. De asemenea este adus mobilier nou în toată biserica.

Trasee turistice

Dealurile din jurul stațiunii Slănic Prahova abia așteaptă să fie traversate de excursioniști. Plimbările pe lângă izvoarele cu ape sulfatate, cloro-sodice și calcice vă vor îndruma către Fântâna rece-Sub Cetate, Fântâna lui Dușman sau Fântâna Gogon.

De asemenea, în zonă există și câteva trasee marcate prin Munții Grohotiș. Iată ce trasee și circuite puteți urma:

1. Slănic – Vârful Gorganul Mic – Vârful Mare Bechet – vârful Poiana Lungă – Șaua Cordun – Valea Crasnei – Schiulesti – Slănic;

2. Slănic – Stefesti – Valea Varbilaului – Pârâul Bradului – Șaua Cordun – Vârful Trifoiu – Valea Crasnei – Schiulesti – Slănic;

3. Slănic – Vârful Radila Mare – Vârful Ulița – Vârful Grohotiș – Vârful Bobu Mare – Vârful Bobu Mic – Stâna din Babeș – Cheia.

Toate traseele pot fi făcute în 3 – 5 ore, în funcție de condiția fizică pe care o aveți.